Comitet de Organizare - UNAS
Farcas, I., Adina-Eliza Croitoru (2003), Poluarea atmosferei ?i schimb?rile climei,
Edit. Casa C?r?ii ..... Lazar, I., Management general, Ed. Dacia, Kolozsvár-
Napoca, 1997; Lazar, I. .... Savoir rédiger le courrier d'enterprise: exercices et
corrigés.
part of the document
Comitet de Organizare Pre_edinte Prof. Dr. Alexandru PetreVicepre_edinciProf. Dr. Traian Augustin Mihai Prof. Dr. Vasile BurluiProf. Dr. Teodor Traistaru Prof. Dr. Alexandru Bucur Secretari CongresProf. Dr. Horia Traian Dumitriu Prof. Dr. Andrei IliescuDr. Alexandru Dumitru Brezoescu Dr. Horia GeorgescuDr. Ion BerciuComisia ^tiincificProf.Dr Rodica Luca Conf. Dr. Anca Silvia Dumitriu Conf. Dr. Dana Cristina Bodnar ^ef lucr. Dr. Stana Punic Conf. Dr. Mihai Burliba_a ^ef lucr. Dr. Alexandru Andrei IliescuComisia TehnicDr. ^tefnic Ctlin Sasu Dr. Antonius Valentin Claudiu Coca^ef lucr. Dr. Cinel Malica Asist. Dr. Dr. Alexandru GeorgescuDr. Silviu StoicescuMass-mediaDr. Radu Anton Marinescu Dr. ^tefan Corneliu Toma^ef lucr. Dr. ^tefan Milicescu Dr. Dinu MariusComisia de ProtocolDr. Carmen Marcu Dr. Alina Diculescu Burz Dr. Cristina RizeaAsist. Dr. Magdalena Cureu Dr. Ines Budan Dr. Alina DragomirComisia de ÎnregistrareDr. Vasile Ghioca Dr. Marius Adrian Cminescu^ef lucr. Dr. Grigore Ion Lzrescu Dr. Gheorghe CotaieSecciunea PosterAsist. Dr. Silviu Florin Alecu Dr. Ana Maria RducuAsist. Dr. Olivia Nicoleta Popoviciu Asist. Dr. Manuela PopescuDepartament TineretDr. Andreea Moraru Dr. Monica PredoiuDr. Alin Poenaru Dr. Cristian Comnescu
PROGRAM
MIERCURI 02.10.2013
Sala Mare a Palatului
0930 Deschiderea oficial a expoziciei
Secretariat Congres Etaj 1
0930-1800 Înregistrarea participancilor
Sala A
Prezidiu: Dr. Alexandru Dumitru Brezoescu Prof. Dr. Alexandru Petre Dr. Radu Baston Secretar: ^ef lucr. Dr. Alexandru Andrei Iliescu
1000-1100 Conferinc: 17 ani de implantologie minim invaziv. Puncte de vedere ale paciencilor _i ale medicilor practicieni Dr. Thomas Fabritius
1100-1200 Conferinc: Încrcarea imediat _i minima invazivitate în chirurgia de implantare Prof. Dr. Domenico Baldi
1200-1230 Conferinc: Studiu clinic retrospectiv-prospectiv de 10 ani despre combinaciile dintre oferta osoas vertical _i oferta de spaciu ocluzal pentru reabilitrile implantoportate mandibulare Dr. Radu Baston, Dr. Cristina Ilea-Peltecu, Dr. Mihaela Ga_par
1230-1300 Conferinc: Nevralgia de trigemen Solucii neurochirurgicale Dr Jean Ciurea
Prezidiu: Prof. Dr. Vasile Burlui Prof. Dr. Drago_ Stanciu Prof. Dr. Ptru Firu Secretar: Asist. Dr. Anca Temelcea
1430-1500 Conferinc: Perspectiva ecologic a unei specialitci medicale Prof. Dr. Vasile Burlui
1500-1530 Conferinc: Diagnosticul _i importanca tulburrilor de dezvoltare în zona Canin Premolar 1 Premolar 2 a arcadelor dentare Prof. Dr. Drago_ Stanciu, ^ef lucr. Dr. Radu Stanciu, Dr. Ileana Simion, Asist. Dr. Anca Temelcea, Dr. Oana Laslu
1530-1600 Conferinc: Bazele fundamentale antropologice în ortodoncie Prof. Dr. Ptru Firu, Prof. Dr. Ecaterina Ionescu
1600-1630 Lucrri _tiincifice
Avantajele terapiei ortodontice în doi timpi în malocluzia de Clasa II/1 Angle
Dr. Ileana Simion, ^ef lucr. Dr. Radu Stanciu, Asist. Dr. Anca Temelcea, Prof. Dr. Drago_ Stanciu
Necesitatea realizrii hipercorecciei în malocluzia de Clasa II/2 Angle
^ef lucr. Dr. Radu Stanciu, Asist. Dr. Anca Temelcea, Dr. Ileana Simion, Drd. Elvira Dumitra_cu, Prof. Dr. Drago_ Stanciu
Reluarea modelului normal de cre_tere în malocluzia de Clasa a III-a: o provocare prin prisma eficiencei
Asist. Dr. Anca Temelcea, ^ef lucr. Dr. Radu Stanciu, Dr. Ileana Simion, Prof. Dr. Drago_ Stanciu
Sala B
Prezidiu: Prof. Dr. Norina Forna Conf. Dr. Aurelia Spinei Dr. Carmen Marcu Secretar: Asist. Dr. Ctlina Farca_iu
1000-1030 Conferinc: Terapii actuale în reabilitarea oral a edentaciei Prof. Dr. Norina Forna
1030-1100 Conferinc: Conceptul verde în practica de medicin dentar Prof. Dr. Maria Voroneanu
1100-1130 Conferinc: Efectul terapiei fotodinamice asupra biofilmului dentar Conf. Dr. Aurelia Spinei
1130-1230 Lucrri _tiincifice
Hipnoza în medicina dentar adjuvant sau înlocuitor al medicaciei clasice?
Dr. Arina Vinereanu
Traumatismele dento-parodontale la dincii permanenci imaturi factori etiologici
Asist. Dr. Ctlina Farca_iu, Asist. Dr. Aneta Munteanu, Prof. Univ. Dr. Rodica Luca, Asist. Dr. Alexandru-Titus Farca_iu
Starea igienei orale la copiii cu dizabilitci
Conf. Dr. Aurelia Spinei, Conf. Dr. Iurie Spinei, Asist. Dr. Olga Blteanu
Evaluarea atitudinilor fac de sntatea oral ale copiilor _colari provenind din familii cu status socio-economic sczut din Bucure_ti
Asist. Dr. Loredana Dumitra_cu, ^ef lucr. Dr. Ruxandra Sfeatcu, Drd. Mariana Crmid, Conf. Dr. Adina Dumitrache
Cuno_tincele, atitudinile _i practicile fac de sntatea oral ale elevilor inclu_i în proiectul Zâmbe_te România din Bucure_ti (2013)
Conf. Dr. Mihaela Adina Dumitrache, ^ef lucr. Dr. Ionela Ruxandra Sfeatcu, ^ef lucr. Dr. Nicoleta Mru, Asist. Dr. Loredana Dumitra_cu, Drd. Mariana Crmid
Salon Protocol
1200-1330 Conferinc de Pres
Teatru Mic
1930 Deschiderea oficial Cuvântul organizatorilor _i invitacilor Decernarea premiilor de excelenc în Medicina Dentar Tombol Miniconcert trupa De Vas Cocktail
JOI 03.10.2013
Secretariat Congres Etaj 1
0930-1800 Înregistrarea participancilor
Sala A
Prezidiu: Prof. Dr. Mihai Augustin Prof. Dr. Elena Preoteasa Conf. Dr. Cristina Bodnar Secretar: Asist. Dr. Andrei Mcri_
1000-1100 Conferinc: Primii pa_i în implantologia cu încrcare imediat din România. Prezentri de cazuri Dr. Ivo Zerbes
1100-1130 Conferinc: Rolul integrrii gingivale în reu_ita reabilitrii orale implanto-protetice Prof. Dr. Mihai Augustin
1130-1200 Conferinc: Reabilitarea complex implant-portat la pacientul tarat ^ef lucr. Dr. Grigore Ioan Lzrescu, ^ef lucr. Col. Dr. Adrian Nistor
1200-1300 Conferinc: Utilizarea oxigenului în medicina dentar Prof. Dr. Peter Blijdorp
Prezidiu: Prof. Dr. Teodor Tristaru Prof. Dr. Rodica Mihaela Puna Conf. Dr. Iulian Antoniac Secretar: Asist. Dr. Dan Ptroi
1430-1500 Conferinc: Pluralismul abordrilor tulburrilor temporo-mandibulare în viziunea ecologic Prof. Dr. Teodor Tristaru
1500-1530 Conferinc: Dimensiunea vertical de ocluzie: un concept, o controvers, o provocare pentru protetica dentar Conf. Dr. Mariana Constantiniuc
1530-1600 Conferinc: Efecte locale _i sistemice ale utilizrii biomaterialelor în medicin Conf. Dr. Ing. Iulian Antoniac
1600-1630 Conferinc: Bristol-Myers Squibb: Virusul hepatitic B un inamic nevzut Conf. Dr. Clin Cipian
Sala B
0930-1800 Prima Conferinc Nacional a Asociaciei Române de Endodoncie
Prezidiu: Prof. Dr. Andrei Iliescu Prof. Dr. Rodica Luca Prof. Dr. Maria Vataman Secretar: Dr. Liviu Daniel Cminescu
0930-1000 Conferinc: Tendince actuale în endodoncie Prof. Dr. Andrei Iliescu, Conf. Dr. Mihaela buculina, ^ef lucr. Dr. Alexandru Andrei Iliescu, Dr. Mihaela Georgiana Iliescu
1000-1030 Conferinc: Celule stem din epiteliul oral: identificare, mecanisme moleculare specifice _i utilizare în medicina dentar regenerativ Asist. Dr. Bogdan Calenic, Prof. Dr. Maria Greabu
1030-1100 Conferinc: Potential of Dental Pulp Stem Cells to Differentiate to Multiple Morphological and Functional Phenotypes N. Ishkitiev, Vanyo Mitev, Ken Yaegaki
1100-1130 Conferinc: Dispozitivul medical Electronic Doctor cu efect de accelerare a proliferrii celulare Dr. Bogdan Vldil
1130-1200 Conferinc: Factori care pot influenca rezultatul tratamentului endodontic Prof. Dr. Maria Vataman
1200-1230 Conferinc: Concepcii moderne în tratamentul endodontic la dincii permanenci imaturi Prof. Dr. Rodica Luca
1230-1300 Conferinc: Posibilitcile _i limitele terapiei endodontice la copii Conf. Dr. Anca Maria Rducanu
Prezidiu: Prof. Dr. Veronica Lazr Conf. Dr. Monica Monea ^ef lucr. Dr. Paula Perlea Secretar: Asist. Dr. Cristina Nistor
1400-1430 Conferinc: Placa dentar model de biofilm bacterian multispecific _i factor patogenic al parodontitei; noi abordri terapeutice bazate pe substance naturale cu efect anti-biofilm Prof. Dr. Veronica Lazr
1430-1500 Conferinc: Profiluri de virulenc _i rezistenc la tulpini microbiene izolate din leziuni apicale cronice Dr. Anca Diana Cristea, Lector Dr. Luminica Mrucescu, Conf. Dr. Mariana Carmen Chifiriuc, Prof. Dr. Veronica Lazr, Prof. Dr. Andrei Iliescu
1500-1530 Conferinc: Eficienca mineral trioxide aggregate _i a hidroxidului de calciu în inducerea formrii dentinei terciare: studiu histologic Conf. Dr. Monica Monea, ^ef lucr. Dr. Moldovan Cosmin, ^ef lucr. Dr. Gabriela Bere_escu, ^ef lucr. Dr. Adriana Monea
1530-1600 Conferinc: Indicaciile _i limitele CBCT în tratamentul endodontic ^ef lucr. Dr. Paula Perlea, Asist. Dr. Cristina Nistor
1600-1630 Conferinc: Anestezia în endodoncie între clasic _i modern Dr. Monalisa Elena Enache, ^ef lucr. Dr. Evantia Coles, ^ef lucr. Dr. Alexandru Andrei Iliescu, Dr. Andreea Lavinia Zoril, Dr. Cristian Petcu, Prof. Dr. Andrei Iliescu
1630-1700 Conferinc: Anestezia prin hipnoz - avantaje _i limitri Gheorghe Rotariu, Dr. Georgiana Petrescu, ^ef lucr. Dr. Alexandru Andrei Iliescu, Prof. Dr. Andrei Iliescu
1700-1730 Conferinc: Variacii anatomice ale sistemului endodontic principal la molarii superiori cazuri clinice Dr. Sergiu Nicola
1730-1800 Conferinc: Protocolul de irigare în tratamentul endodontic Dr. Luiza Staicu
Salon Protocol
1400-1600 Curs Hands-on: Tehnici de inserare a implanturilor Sweden & Martina platforma Premium Khono _i Premium Khono TG
VINERI 04.10.2013
Secretariat Congres Etaj 1
1100-1800 Înregistrarea participancilor
Sala A
Prezidiu: Prof. Dr. Maria Voroneanu Prof. Dr. Horia Blan Conf. Dr. Anca Maria Rducanu Secretar: Asist. Dr. Aneta Munteanu
1100-1130 Conferinc: Microbiota oral-factor important în stomatologia modern Prof. Dr. Alexandru Oproiu
1130-1200 Conferinc: Când abordarea statistic nu respect primul principiu al lui Hippocrat: primum non nocere Conf. Dr. Horia Blan
1200-1300 Conferinc: Metode inovative în terapia bazat pe laser Prof. Dr. Andreea Picone
Prezidiu: Prof. Dr. Maria Greabu ^ef lucr. Dr. Nicoleta Mru ^ef lucr. Dr. Ruxandra Sfeatcu Secretar: Asist. Dr. Daniela Miricescu
1430-1530 Prezentri POSTER
Gestionarea zâmbetului în regiunea anterioar, în implantologie
Dr. Mario Kruczan
Rolul medicului dentist în identificarea formelor de neglijare _i abuz asupra copilului
^ef lucr. Dr. psih. Gabriela Iorgulescu
Cuno_tince _i atitudini fac de sntatea oral în rândul unui lot de educatoare din Bucure_ti
^ef lucr. Ruxandra Sfeatcu, Asist. Dr. Roxana Ilici, Asist. Dr. Loredana Dumitra_cu, Drd. Mariana Crmid, ^ef lucr. Dr. Nicoleta Mru, Conf. Dr. Adina Dumitrache
Tratamentul anodonciei de incisivi laterali superiori prezentarea unui caz clinic
Dr. Ruxandra Ctlina Baltag, Dr. Emilena Daniela Naicu, Prof. Dr. Drago_ Stanciu, Asist.univ. Dr. Anca Nicoleta Temelcea
Potencialul rol de diagnostic al enzimelor intracelulare la paciencii cu lichen plan oral
Asist. Dr. Daniela Miricescu, ^ef lucr. Dr. Alexandra Totan, Asist. Dr. Ioanina Prltescu, Asist. Dr. Bogdan Calenic Prof. Dr. Maria Greabu
Sala B
0930-1700 Conferinca Nacional de Parodontologie Progrese în domeniul Parodontologiei în contextul atitudinii ecologice în practica medicinii moderne
Prezidiu: Prof. Dr. Prof. Dr. Horia Traian Dumitriu Prof. Dr. Silvia Mârcu Conf. Dr. Petra ^urlin Secretar: Asist. Dr. Magdalena Cureu Mironiuc
0930-1000 Conferinc: Medicina parodontal concept medical în reabilitarea oral _i general din boala parodontal Prof. Dr. Silvia Mârcu
1000-1030 Conferinc: Progrese _i beneficii ale tratamentului medicamentos în gingivite _i parodontite marginale Prof. Dr. Horia Traian Dumitriu
1030-1100 Conferinc: Retraccii gingivale etiologie, clinic, principii terapeutice posibilitci _i limite Conf. Dr. Anca Dumitriu
1100-1130 Conferinc: Hipertrofia gingival aspecte clinice, microscopice _i imuno-biochimice Conf. Dr. Petra ^urlin
1130-1200 Conferinc: Perspective ecologice în practica stomatologic curent prin folosirea bioenergeticii medicale ^ef lucr. Dr. Cinel Malica, Conf. Dr. Anca Sivia Dumitriu, Asist. Dr. Marina Giurgiu
1300-1430 Adunarea General a Asociaciei Societatea de Parodontologie din România
Prezidiu: Conf. Dr. Anca Dumitriu ^ef lucr. Dr. Cinel Malica ^ef lucr. Dr. Stana Punic Secretar: Asist. Dr. Alexandru Georgescu
1500-1700 Lucrri _tiincifice
Biomarkeri salivari _i serici ai resorbciei osoase în boala parodontal
Asist. Dr. Brîndu_a Mocanu, Asist. Dr. Daniela Miricescu, Asist. Dr. Bahtiar Ismail, ^ef lucr. Dr. Alexandra Totan, Conf. Dr. Anca Silvia Dumitriu, Prof. Dr. Maria Greabu
Prezenca Treponemei denticola în mostrele de plac gingival la paciencii parodontopaci
Asist. Dr. Magdalena Mironiuc-Cureu, Asist. Dr. Bogban Dabu, Asist. Dr. Irina-Maria Gheorghiu, Asist. Dr. Roxana Constantinescu, Conf. Dr. Anca Silvia Dumitriu
Evaluarea acciunii Doxiciclinei în doz subantimicrobian asupra speciilor complexului ro_u din placa bacterian subgingival a pungilor parodontale adânci, folosind testul BANA
Asist. Dr. Roxana Ioana Constantinescu, ^ef lucr. Dr. Stana Punic, Asist. Dr. Magdalena Cureu-Mironiuc, Dr. Cristian Constantinescu, Prof. Dr. Horia Traian Dumitriu, Conf. Dr. Anca Silvia Dumitriu
Boala parodontal a _asea complicacie a diabetului zaharat
Asist. Dr Bahtiar Ismail, Asist. Dr. Brându_a Mocanu, Conf. Dr. Anca Silvia Dumitriu
Gingivita alergic prezentare de caz
Asist. Dr. Marina Giurgiu, ^ef lucr. Dr. Stana Punic, ^ef lucr. Dr. Cinel Malica, Rez. ^tefana Popa, Prof. Dr. Horia Traian Dumitriu, Conf. Dr. Anca Dumitriu
Percepcia paciencilor tineri asupra management-ului chirurgical diferit a operculumului disto-oclu Dr. Ionuc Luchian, Dr. Dana Cristiana Maxim, Dr. Ioana Mârcu, Prof. Dr. Monica Tatarciuc, Prof. Dr. Silvia Mârcuzal în cazul molarului secund mandibular
Dr. Ionuc Luchian, Dr. Dana Cristiana Maxim, Dr. Ioana Mârcu, Prof. Dr. Monica Tatarciuc, Prof. Dr. Silvia Mârcu
Aspecte generale privind sutura în chirurgia parodontal
^ef lucr. Dr. Stana Punic, Asist. Dr. Marina Giurgiu, Asist. Dr. Roxana Constantinescu, ^ef lucr. Dr. Cinel Malica, Conf. Dr. Anca Dumitriu, Prof. Dr. Horia Dumitriu
SÂMBT 05.10.2013
Sala A
1030-1130 Conferinc: Evaluare comparativ a 3 metode de identificare a contactelor ocluzale Prof. Dr. Alexandru Petre
1130-1230 Închiderea Congresului
REZUMATE 17 ani de implantologie minim invaziv. Puncte de vedere ale paciencilor _i ale medicilor practicieni
Dr. Thomas Fabritius
Germania
Implanturile, cu încrcare _i solicitare imediate, simple de utilizat _i prezentând o distrugere minim de cesut, sunt din ce în ce mai rspândite. Cât de mult chirurgie trebuie s practicm pentru a le oferi paciencilor no_tri o mai bun calitate a viecii? Dup o experienc îndelungat de mai mult de 17 ani în aplicarea acestor implanturi, ar trebui s discutm ce înseamn cu adevrat managementul calitcii în chirurgia cu implante. Dorincele _i nevoile pacientului trebuie s primeze în dezvoltarea _i implementarea Tratamentului Medical , iar noi trebuie s acceptm aceast provocare. Statistici _i opinii dup o experienc de succes cu mii de implanturi, cu incrcare _i solicitare imediate, inserate.
Immediately loaded simple handled implants with low invasivity more and more come out on top. How much surgery do we need for a better Life Quality of our patients? After more than 17 years of experience with such implants, we should discuss what QM in implant surgery really means. The patient stands in the middle of our treatment focus. We have to accept the challange. Statistics and opinions after experience and success with thousands of immediate loaded implants.
Aspecte generale privind sutura în chirurgia parodontal
General aspects regarding sutures in periodontal surgery
^ef lucr. Dr. Stana Punic, Asist. Dr. Marina Giurgiu, Asist. Dr. Roxana Constantinescu, ^ef lucr. Dr. Cinel Malica, Conf. Dr. Anca Dumitriu, Prof. Dr. Horia Dumitriu
Facultatea de Medicin Dentar, UMF Carol Davila Bucureti
Premiza: sutura lambourilor mucozale sau mucoperiostale este o etap important în chirurgia parodontal, sutur care incorect efectuat poate împiedica succesul intervenciei sau poate îngreuna vindecarea.
Scopul lucrrii const în prezentarea aspectelor importante _i pa_ii ce se urmresc pentru a realiza o sutur corect la nivelul parodonciului marginal.
Material _i metod: pacienci din Clinica de Parodontologie a Facultcii de Medicin Dentar, crora li s-a efectuat un tratament complet parodontal (antimicrobian, chirurgical, tratament de echilibrare ocluzal, bioterapia de reactivare). Paciencii au fost urmrici _i evaluaci atât în etapa pre- cât _i postchirurgical. La sfâr_itul intervenciilor chirurgicale s-au efectuat suturi individualizate situaciei locale dento-parodontale.
Rezultate _i concluzii: Sutura asigur o închidere corespunztoare prin apropierea marginilor lamboului, u_oara tensionare a lor prin firul de sutur, fr îns a produce ischemie _i necroz. De asemenea printr-o sutur corect executat se reduce sângerarea, se previne expunerea osului alveolar ceea ce ar putea întârzia vindecarea la nivelul parodonciului marginal.
Cuvinte cheie: chirurgia parodontal, sutur, lambou
Premise: the suture of the mucosal and mucoperiosteal flap is an important step in periodontal surgery, suture that incorrectly performed could hinder the healing and consequently the success of the intervention.
The purpose: consists in presenting the important aspects which are followed when doing a suture at the marginal periodontium.
Method and material: the patients from the Periodontal Clinic of the University of Dentistry, who received a complete periodontal treatment (antimicrobial, surgical, occlusal trimming treatment, biotherapy of reactivation). The patients were tracked and evaluated not only in the pre-, but also in the postsurgical treatment.
Results and conclusions: The suture ensures a proper closure by gathering the edges of the flap, the slightly tensing of those with the suture thread, without causing ischemia and necrosis.
Moreover, a correctly executed suture leads to bleeding cut, its being prevented the exposure of the alveolar bone which could delay the healing of the marginal periodontium.
Keywords:periodontal surgery, suture, flap
Avantajele terapiei ortodontice în doi timpi în malocluzia de Clasa II/1 Angle
The advantages of two sequence orthodontic therapy in Class II/1 Angle malocclusion
Dr. Ileana Simion*, ef lucr. Dr. Radu Stanciu**, Asist. Dr. Anca Temelcea**, Prof. Dr. Drago Stanciu**
*Cabinet Stomatologic Leodent Bucureti
**Facultatea de Medicin Dentar, UMF Carol Davila Bucureti
Malocluzia de Clasa II/1 Angle beneficiaz de un bogat arsenal terapeutic, practic fiecare tehnic ortodontic, fie ea fix sau mobil, furnizând cel puin câte un dispozitiv terapeutic dedicat acestei anomalii.
În aceste condiii, combinarea tehnicilor amovibile cu cele fixe nu face decât s aduc un câtig real pentru pacient, atât ca durat, cât i ca rezultat al tratamentului.
Obiectivele terapeutice ale terapiei mobile sunt: deblocarea ocluziei la nivel canin, care s permit creterea normal a mandibulei, cu obinerea unei clase I scheletice, ortodoniei fixe rmânându-i astfel ca obiectiv terapia unei malocluzii de Clasa I, cu avantaje majore, atât sub aspect dentar, cât i ocluzal.
Materialul de studiu a fost reprezentat de un lot de peste 90 de pacieni, al cror tratament ortodontic s-a desfurat în doi timpi, prin combinarea tehnicilor de tratament mobile cu cele fixe.
Rezultatele obinute confirm aspectele descrise anterior.
În concluzie, tratamentul în doi timpi al anomaliilor de Clasa II/1 are avantajul major de a uura statusul ortodontic al pacientului, transformarea Clasei II/1 în Clasa I prin normalizarea relaiei interbazale fiind un beneficiu major al strategiei terapeutice.
Cuvinte cheie: malocluzie de Clasa II/1, relaii interbazale, tratament în doi timpi
Malocclusion Class II/1 Angle has a rich orthodontic therapy arsenal. Every technique, whether fixed, functional or mobile, provides at least one therapeutic appliance dedicated to this anomaly. Accordingly, combining fixed with removable technique brings a real gain for the patient, in long term stability and as a final treatment result.
The therapy goals of orthodontic therapy are: unlocking the canine occlusion in order to allow a normal growth of the mandible and obtaining a Class I skeletal relationship. Consecutively, the fixed orthodontic therapy has as a goal treating Class I malocclusion, thus with major advantages in terms of tooth and occlusal aspects.
The study material was represented by a group of 90 patients, whose orthodontic treatment was carried out by two sequences, combining the mobile and fixed techniques.
The results confirm the previously described aspects.
In conclusion, two-sequence orthodontic treatment of Class II/1 Angle malocclusions has the major advantage to ease the patient's orthodontic therapy, turning the Class II/1 in Class I by normalizing the intermaxillary relationships, a great benefit of the orthodontic strategy.
Keywords:Malocclusion Class II/1 Angle, intermaxillary relationships, two sequence orthodontic therapy
Bazele fundamentale antropologice în ortodoncie
Anthropological fundamentals of orthodontics
Prof. Dr. Ptru Firu, Prof. Dr. Ecaterina Ionescu
În medicin sunt boli infeccioase desemnate cu sufixul it , sunt boli traumatice, fracturi osoase etc; sunt alte boli determinate de procese de degenerescenc, desemnate cu sufixul oz ; sunt _i boli tumorale, desemnate cu sufixul om ; anomaliile dento alveolo maxilare sunt boli determinate de tulburri de dezvoltare ale aparatului dento-alveolo-maxilar, unde distingem cele 3 faze: cre_terea, dezvoltarea ApDM _i modelarea lui în cadrul adaptrii funccionale.
În stabilirea unui diagnostic de anomalie dento alveolo maxilar, în diversele faze de cre_tere _i dezvoltare a aparatului dento alveolo maxilar, este necesar cunoa_terea normalului , a elementelor aparatului dento alveolo maxilar, în cele 3 planuri: sagital, transversal _i vertical.
Normalul în ortodoncie trebuie stabilit statistic modern pe baza curbei lui Gauss; acest studiu trebuie stabilit, într-o anumit colectivitate omogen, diferenciat pentru fiecare categorie de vârst _i sex.
În ortodoncia clasic normalul era statuia lui Venus din Milo, unde proporciile dezvoltrii corpului erau perfecte, dar modelul a trit în sec. II î.H.; pentru brbaci normalul este apreciat dup bustul în bronz al lui Alexandru Macedon, care a trit în sec. IV î.H., _i care avea o anomalie dento alveolo maxilar, o retroalveolopozicie inferioar cu inocluzie sagital de 3-5mm, depistat la bolnavi printr-un _anc labio-mentonier adânc.
În România, Firu _i Glavce au realizat acest normal antropologic obcinând somatograme pentru fiecare categorie de vârst, de la 5 ani la 70 de ani, separat pentru brbaci _i femei; acest normal efectuat pe grupe populacionale din România s-a stabilit msurând dimensiunile transversale, verticale _i sagitale ale capului; calculând statistic aceste valori, se obcin somatograme separate pe vârst _i sex.
În acela_i mod s-a realizat _i roentgencefalogramele, efectuând pe fiecare categorie de vârst de la 6 la 12 ani, separat pentru acela_i grup de bieci _i fete, timp de 7 ani, la aceea_i dat din anul respectiv (luna mai).
Separat se fac fotografii antropologice separate, dup ce copilul este a_ezat pe un scaun antropologic, astfel încât linia orbitale tragion s fie paralel cu podeaua pe care st scaunul; cu creionul dermatograf se semneaz pe faca copilului fotografiat, cele 6 puncte antropologice trichion, nasion, naso-spinalis, pogonion _i gnation în plan vertical _i orbitale-tragion în plan orizontal. În plan transversal se consemneaz numai punctele tragion, gonion, orbitale.
Toci bolnavii se fotografiaz la aceea_i distanc focal de 35cm, care ar corespunde cu punctul malare stabilit numai cu aparatele fotografice cu oglind reflectat (spiagel reflex).
Cu aceste msurtori antropologice se face analiza anomaliei dento maxilare în cele 3 planuri, comparându-le cu normalul în somatograma _i în roentgencefalograma vârstei _i sexului bolnavului.
Cu aceste 3 fi_e antropologice se pot distinge în milimetri diferencele dintre msurtorile antropologice, în plan transversal, vertical _i sagital, de la bolnav cu somatograma, roentgencefalograma normal a vârstei _i sexului bolnavului.
Fotografia antropologic în 6 imagini se pstreaz la fi_a bolnavului, putând fi fixat _i pe un CD din calculator.
Fotografia antropologic înseamn 6 imagini _i anume: imagine fac, imagine fac zâmbind, imagine profil stâng, pe care la analiz se poate semna orizontala de la Frankfort unind orbitele cu tragion, consemnate pe figur înainte de fotografiere cu creion dermatograf.
Urmeaz fotografia arcadei superioare _i inferioare în oglind reflectat _i ocluzia la molari cu o alt oglind reflectat; pe fotografia pacientului avem fixat figura de fac în repaus, figura de fac zâmbind, figura de profil _i ocluzia la molari cu oglinda reflectat special; fotografia se încheie cu arcada superioar _i inferioar cu oglind reflectat.
Când figurile sunt reflectate la aceea_i distanc focal, de 0,35m la malare, se pot astfel face comparacii exacte în milimetri a fotografiei efectuat la începutul tratamentului sau în timpul _i la sfâr_itul tratamentului.
Anomalia dento alveolo maxilar poate fi clasat ortodontic ca normal , dac diferenca dintre datele din sublimul normal _i fi_a antropologic a bolnavului nu dep_e_te 1-2mm.
Dac diferenca dintre normal _i pacient este de 3-5mm putem spune c anomalia dento alveolo maxilar într-unul din cele 3 planuri este tratabil ortodontic.
Dac diferenca dintre normal _i pacient dep_e_te 5mm se pune problema unei intervencii chirurgicale ortodontice.
În medicin sunt boli infeccioase desemnate cu sufixul it , sunt boli traumatice, fracturi osoase etc; sunt alte boli determinate de procese de degenerescenc, desemnate cu sufixul oz ; sunt _i boli tumorale, desemnate cu sufixul om ; anomaliile dento alveolo maxilare sunt boli determinate de tulburri de dezvoltare ale aparatului dento-alveolo-maxilar, unde distingem cele 3 faze: cre_terea, dezvoltarea ApDM _i modelarea lui în cadrul adaptrii funccionale.
În stabilirea unui diagnostic de anomalie dento alveolo maxilar, în diversele faze de cre_tere _i dezvoltare a aparatului dento alveolo maxilar, este necesar cunoa_terea normalului , a elementelor aparatului dento alveolo maxilar, în cele 3 planuri: sagital, transversal _i vertical.
Normalul în ortodoncie trebuie stabilit statistic modern pe baza curbei lui Gauss; acest studiu trebuie stabilit, într-o anumit colectivitate omogen, diferenciat pentru fiecare categorie de vârst _i sex.
În ortodoncia clasic normalul era statuia lui Venus din Milo, unde proporciile dezvoltrii corpului erau perfecte, dar modelul a trit în sec. II î.H.; pentru brbaci normalul este apreciat dup bustul în bronz al lui Alexandru Macedon, care a trit în sec. IV î.H., _i care avea o anomalie dento alveolo maxilar, o retroalveolopozicie inferioar cu inocluzie sagital de 3-5mm, depistat la bolnavi printr-un _anc labio-mentonier adânc.
În România, Firu _i Glavce au realizat acest normal antropologic obcinând somatograme pentru fiecare categorie de vârst, de la 5 ani la 70 de ani, separat pentru brbaci _i femei; acest normal efectuat pe grupe populacionale din România s-a stabilit msurând dimensiunile transversale, verticale _i sagitale ale capului; calculând statistic aceste valori, se obcin somatograme separate pe vârst _i sex.
În acela_i mod s-a realizat _i roentgencefalogramele, efectuând pe fiecare categorie de vârst de la 6 la 12 ani, separat pentru acela_i grup de bieci _i fete, timp de 7 ani, la aceea_i dat din anul respectiv (luna mai).
Separat se fac fotografii antropologice separate, dup ce copilul este a_ezat pe un scaun antropologic, astfel încât linia orbitale tragion s fie paralel cu podeaua pe care st scaunul; cu creionul dermatograf se semneaz pe faca copilului fotografiat, cele 6 puncte antropologice trichion, nasion, naso-spinalis, pogonion _i gnation în plan vertical _i orbitale-tragion în plan orizontal. În plan transversal se consemneaz numai punctele tragion, gonion, orbitale.
Toci bolnavii se fotografiaz la aceea_i distanc focal de 35cm, care ar corespunde cu punctul malare stabilit numai cu aparatele fotografice cu oglind reflectat (spiagel reflex).
Cu aceste msurtori antropologice se face analiza anomaliei dento maxilare în cele 3 planuri, comparându-le cu normalul în somatograma _i în roentgencefalograma vârstei _i sexului bolnavului.
Cu aceste 3 fi_e antropologice se pot distinge în milimetri diferencele dintre msurtorile antropologice, în plan transversal, vertical _i sagital, de la bolnav cu somatograma, roentgencefalograma normal a vârstei _i sexului bolnavului.
Fotografia antropologic în 6 imagini se pstreaz la fi_a bolnavului, putând fi fixat _i pe un CD din calculator.
Fotografia antropologic înseamn 6 imagini _i anume: imagine fac, imagine fac zâmbind, imagine profil stâng, pe care la analiz se poate semna orizontala de la Frankfort unind orbitele cu tragion, consemnate pe figur înainte de fotografiere cu creion dermatograf.
Urmeaz fotografia arcadei superioare _i inferioare în oglind reflectat _i ocluzia la molari cu o alt oglind reflectat; pe fotografia pacientului avem fixat figura de fac în repaus, figura de fac zâmbind, figura de profil _i ocluzia la molari cu oglinda reflectat special; fotografia se încheie cu arcada superioar _i inferioar cu oglind reflectat.
Când figurile sunt reflectate la aceea_i distanc focal, de 0,35m la malare, se pot astfel face comparacii exacte în milimetri a fotografiei efectuat la începutul tratamentului sau în timpul _i la sfâr_itul tratamentului.
Anomalia dento alveolo maxilar poate fi clasat ortodontic ca normal , dac diferenca dintre datele din sublimul normal _i fi_a antropologic a bolnavului nu dep_e_te 1-2mm.
Dac diferenca dintre normal _i pacient este de 3-5mm putem spune c anomalia dento alveolo maxilar într-unul din cele 3 planuri este tratabil ortodontic.
Dac diferenca dintre normal _i pacient dep_e_te 5mm se pune problema unei intervencii chirurgicale ortodontice.
Infectious disease medicine are designated with the suffix "itis" diseases are traumatic, bone fractures, etc.; illness caused by degeneration processes designated with the suffix "oz" and tumor diseases are designated with the suffix "man" are diseases maxillary dento alveolar caused by developmental disorders of the dento alveolar jaw which distinguish 3 phases: growth and modeling development in the functional adaptation.
In the diagnosis of maxillary dental anomaly in various stages of growth and development of dento alveolar jaw is necessary to know the normal, maxillary dento elements in the 3 planes: sagittal, transverse and vertical.
"Normality" in orthodontics must be established on the basis of modern statistical Gauss curve, this study has established a certain homogeneous community, different for each age and sex.
In classical orthodontics "normal" was the statue of Venus de Milo, where the proportions were perfect body development, but the model has lived in sec. II BC; Men "normal" is appreciated by the bronze bust of Alexander, who lived in sec. IV BC, having the maxillary alveolar dental anomalies, a lower retroalveolopozition with sagittal inocclusion 3-5mm, detected in patients with a labio-chin deep ditch.
In Romania, Firu and Glavce have achieved this "normal" anthropological obtaining somatograme for each age from 5 years to 70 years, separately for men and women, the "normal" population groups conducted in Romania was established by measuring the dimensions transverse and sagittal vertical of the head; statistical computing these values are obtained somatograme separated by age and sex.
In the same way was done and roentgencefalograme, making each age group from 6 to 12 years, separately for the same group of boys and girls for 7 years at the same time of year (May).
Separately separate anthropological take pictures after the baby is sitting on a chair anthropological, so that the orbital - tragion be parallel to the floor behind the chair, eyeliner pencil signed on the child photographed 6 points anthropological trichion, national , naso-spinalis, and gnation pogonion vertical and horizontal orbital-tragion. The transverse plane is recorded only points tragion, gonion, orbital.
All patients taking pictures at the same focal length of 35cm, which corresponds to point Cheek established only cameras with reflector (spiagel reflex).
With these anthropological measurements is analyzed in the 3 maxillary dento plans, comparing them to "normal" in roentgencefalograma somatograma and patient age and sex.
With these 3 cards can be distinguished in millimeters anthropological differences between anthropological measurements in the transverse, vertical and sagittal from ill with somatograma, roentgencefalograma 'normal' age and sex of the patient.
Photo anthropological in 6 files are kept in the patient record and can also be fixed on a CD in the computer.
Photo anthropological means 6 files ie image from, image from smiling profile picture left that the analysis may sign horizontal orbits uniting with tragion Frankfort, recorded on his face before shooting pencil.
Follow the upper and lower arch image in the mirror reflected the molar occlusion with another reflector, the patient's photograph to have fixed the figure at rest, smiling face figure, figure profile and occlusion of the molars with special reflector and the photo ends upper and lower arch with mirror reflected. When figures are reflected at the same focal length of 0.35 m to malaria can be so accurate comparisons mm photographs taken at baseline or during and after treatment.
Maxillary alveolar dental anomaly can be classified orthodontic as "normal" if the difference between the data from the "sublime" normal and anthropological record of the patient not more than 1-2mm.
If the difference between "normal" and the patient is 3-5mm can say that maxillary alveolar dental anomaly in one of the three plans is treatable orthodontics.
If the difference between "normal" and the patient exceeds 5mm it comes to orthodontic surgery
Biomarkeri salivari _i serici ai resorbciei osoase în boala parodontal
Serum and salivary bone resorption biomarkers for periodontal disease
Asist. Dr. Brîndu_a Mocanu, Asist. Dr. Daniela Miricescu, Asist. Dr. Bahtiar Ismail, ^ef lucr. Dr. Alexandra Totan, Conf. Dr. Anca Silvia Dumitriu, Prof. Dr. Maria Greabu
Facultatea de Medicin Dentar, UMF Carol Davila Bucureti
Scopul lucrrii este evaluarea osteocalcinei, metaloproteinazei matriceale-8 (MMP-8) _i telopeptidei C terminale a colagenului de tip I (CTX I) în saliva total _i în serul paciencilor cu parodontit cronic.
MMP-8 este eliberat în timpul maturrii polimorfonuclearelor _i poate degrada colagenul de tip I, II _i III care intr în compozicia osului alveolar.
Osteocalcina este cea mai abundent protein necolagenic din compozicia osului fiind sintetizat de osteobla_ti.
CTX I este un produs de degradare a colagenului folosit pentru msurarea resorbciei osoase.
Material _i metod: saliva total _i nestimulat a fost colectat de la 20 pacienci cu parodontit cronic _i 20 pacienci snto_i. MMP-8, CTX I _i osteocalcina au fost determinate în saliv _i în ser prin metoda ELISA.
Rezultate: am obcinut nivele statistic crescute ale MMP-8, CTX I _i osteocalcinei în saliva lotului cu parodontit cronic comparativ cu lotul control (p0,5).
Concluzii: rezultatele studiului nostru sugereaz c în saliva _i în serul paciencilor cu boal parodontal se pot detecta biomarkeri ai resorbciei osoase cum sunt MMP-8, CTX I _i osteocalcina.
Cuvinte cheie: biomarkeri, resorbcie osoas, parodontit cronic, saliv, ser
The aim of our study was to evaluate osteocalcin, C-terminal telopeptide of type I collagen (CTX I), and matrix metalloproteinases-8 (MMP-8) in whole saliva and serum of chronic periodontitis patients.
MMP-8 is released during polymorphonuclear leukocytes maturation and is capable of degrading collagen type I, II and III typically found in alveolar bone.
Osteocalcin is a calcium binding protein of bone and the most abundant noncollagenous bone protein, synthesized by osteoblasts.
CTX I is a collagen degradation product used for measuring bone resorption.
Materials and methods: unstimulated whole saliva was collected from 20 patients with chronic periodontitis and 20 controls. MMP-8, CTX I and osteocalcin were evaluated in both saliva and serum using ELISA method.
Results: Salivary levels for CTX I, MMP-8 and osteocalcin were significantly higher in chronic periodontitis group compared to the controls (p0,5) compared with controls.
Conclusions: the result of our study suggests that important biomarkers of alveolar bone resorption, such as osteocalcin, MMP-8 and CTX-I can be detected in serum and saliva of patients with periodontal disease.
Keywords:biomarkers, bone resorption, chronic periodontitis, saliva, serum
Boala parodontal a _asea complicacie a diabetului zaharat
Periodontal Disease The 6th Complication in Diabetes Mellitus
Asist. Dr Bahtiar Ismail, Asist. Dr. Brându_a Mocanu, Conf. Dr. Anca Silvia Dumitriu
Facultatea de Medicin Dentar, UMF Carol Davila Bucureti
Introducere: Atât boala parodontal (BP) cât _i diabetul zaharat (DZ) sunt boli cronice cu prevalenc crescut în lume. Conform datelor prezentate de Organizacia Mondial a Sntcii (OMS), la ora actual, 347 de milioane de oameni sunt diagnosticaci cu diabet (1), 90% din cazuri fiind diabet zaharat de tip II (DZII). În 2004, aproximativ 3.4 milioane de oameni au decedat ca urmare a consecincelor DZ (2) iar OMS estimeaz c în 2030, DZ va deveni a 7-a cauz de deces la nivel global (4). BP, prin natura ei infeccioas _i inflamatorie poate s interfereze cu mecanismele de control glicemic _i de asemenea, poate s creasc riscul de deces prin afecciuni cardio-vasculare _i renale la paciencii diabetici. Relacia dintre boala parodontal (BP) _i DZ a fost studiat înc din secolul trecut, în anii 1920-1930 când s-au observat efectele hiperglicemiei la nivelul cesuturilor gingivale _i parodontale. Studiile publicate în ultimii ani suscin existenca unei duble corelacii între boala parodontal _i DZ, unii autori considerând BP ca fiind a 6-a complicacie a DZ.
Material _i metod: Lucrarea de fac î_i propune s fac o trecere în revist a datelor existente la ora actual în literatura de specialitate cu privire la mecanismele patogenice care stau la baza acestei relacii bidireccionale între DZ _i BP _i a particularitcilor clinice _i de tratament a BP la paciencii diabetici. Sunt prezentate câteva cazuri tratate în cadrul clinicii de parodontologie.
Concluzii: Având în vedere adresabilitatea din ce în ce mai crescut a paciencilor diabetici ctre serviciile stomatologice, lucrarea dore_te s atrag atencia tuturor celor implicaci în tratamentul pacientului diabetic, dar _i paciencilor diabetici, asupra particularitcilor clinice _i de tratament a BP la ace_ti pacienci.
Background: Both periodontal disease (PD) and diabetes mellitus (DM) are chronic diseases with higher prevalence worldwide. According to World Health Organization (WHO), 347 million people are diagnosed with DM worldwide, 90% of cases with type II DM. In 2004, an estimated 3.4 million people died because of the consequences of elevated blood glucose. The prognosis of WHO for 2030 is that DM will become the 7th leading cause of mortality. Periodontal disease, by its infectious and inflammatory nature might interfere with glycemic control mechanism and might increase the risk of mortality because of cardio-vascular and renal complications in diabetic patients. The relationship between PD and DM has been studied since 1920s when the effects of hyperglycemia on gingival and periodontal tissues were observed. The studies published in the recent years support the idea of a bidirectional relationship between the 2 entities, some authors considering PD as the 6th complication of DM.
Material and method: The paper reviews the scientific data on pathogenic mechanisms underlying this association and the particularities of clinical aspects of PD and of periodontal treatment in diabetic patients. Some of the cases treated in our department are presented.
Conclusions: Considering that diabetic patients are commonly seen the setting of a dental office, we want to raise the awareness of all factors who are involved in the treatment of these patients, on the distinct clinical aspects and special treatment needs of PD in DM patients.
Când abordarea statistic nu respect primul principiu al lui Hippocrat: primum non nocere
Conf. Dr. Horia Blan
Facultatea de Medicin Dentar, UMF Carol Davila Bucure_ti
De la prima demonstrare a relaciei existente între afecciunile cardiace preexistente, bacteriemie _i endocardita infeccioas (1923) au trecut 90 de ani.
Multele decenii de aplicare, justificat logic _i demonstrat prin multiple dovezi, a antibioprofilaxiei pentru prevencia endocarditei infeccioase au fost încununate de succes: declinul evident al numrului de cazuri cu acest tip, extrem de sever de patologie.
Un efort financiar modic (vezi schemele standard în vigoare) a avut un impact major atât în sensul evitrii costurilor aferente managementului complex al unei endocardite infeccioase instalate, cu o imens, dar necuantificabil ameliorare a calitcii viecii celor aflaci la risc înalt sau mediu pentru acest tip de patologie.
De_i procedurile stomatologice se afl pe primul loc între cele generatoare de bacteriemie, în urm cu 5 ani The American College of Cardiology (ACC) _i American Heart Association (AHA) recomandau o modificare a recomandrilor din 2006: a nu mai considera o recomandare de Clasa I antibioprofilaxia EI la cei cu valvulopatii.
Rapida _i puternica reaccie a asociaciilor medicale (AMA, ESC) a blocat aceast neinspirat consideracie, bazat doar pe un argument statistic: reducerea semnificativ a cazurilor (adic exact rezultatul antibioprofilaxiei antibiotice, timp de decenii).
Iat de ce considerm necesar prezentarea ultimelor date, în acest foarte important _i sensibil domeniu al patologiei _i profilaxiei.
Celule stem din epiteliul oral: identificare, mecanisme moleculare specifice _i utilizare în medicina dentar regenerativ
Oral keratinocyte stem cells: isolation, molecular mechanisms and potential uses in regenerative dentistry
Asist. Dr. Bogdan Calenic, Prof. Dr. Maria Greabu
Facultatea de MedicinDentar, UMF Carol Davila Bucureti
Keratinocitele stem orale sunt localizare în straturile bazale ale epiteliului oral reprezentând o populacie celular redus cu un potencial crescut de auto-regenerare _i proliferare pe parcursul ciclului de viac celular. De_i aceste celule joac roluri cheie în mencinerea arhitecturii tisulare, în homeostazie sau în patologia cesutului (inflamacie, vindecare, inicierea _i progresia tumorilor etc.), acest grup celular rmâne foarte dificil de izolat _i caracterizat datorit lipsei de markeri de suprafac specifici _i cunoa_terii insuficiente a mecanismelor moleculare care guverneaz activitatea celular. În ciuda acestor dificultci eforturi de cercetare intense sunt întreprinse în scopul de a identifica, separa _i reprograma keratinocitele stem ca urmare a potencialului lor ridicat pentru aplicacii în medicina dentar regenerativ. Moleculele de suprafac care caracterizeaz (potencial) keratinocitele stem includ clase de citokeratine, integrine, clustere de diferenciere.
Procese biologice, cum ar fi auto-regenerarea, proliferarea, vindecarea sau moartea celular programat sunt guvernate de ci moleculare specifice, care pot executa mai multe funcii în cadrul aceleiai celule stem. Prezentarea de fac se va concentra pe recentele progrese în încelegerea cilor de semnalizare moleculare care coordoneaz comportamentul keratinocitelor stem orale, _i pe identificarea markerilor de suprafac cu potencial de a fi specifici.
Oral keratinocyte stem cells reside in the basal layers of the oral epithelia and are a minor population of cells, quiescent, with a great potential to self-renew and proliferate over the course of their life-time. Although oral keratinocyte stem cells play key roles in tissue homeostasis, wound healing and tumor initiation and progression they remain difficult to isolate and characterize due to the lack of specific markers. Despite these difficulties intense scientific efforts are currently undertaken in order to identify, separate and reprogram them due to their potential uses in regenerative dentistry. Putative surface molecules that characterize keratinocyte stem cells include classes such as integrins, clusters of differentiation, or cytokeratins. Biological processes such as self-renewal, proliferation, wound, healing or programmed cell death are governed by specific molecular pathways that can execute multiple functions within the same stem cell. The present lecture will focus on recent advances in understanding the molecular signaling pathways coordinating the behavior of keratinocyte stem cells in general and oral keratinocyte stem cells in particular and in identifying current suitable surface markers used for their isolation and characterization.
CONCEPTUL VERDE ÎN PRACTICA DE MEDICIN DENTAR
Prof. Dr. Maria Voroneanu
Facultatea de MedicinDentar, UMF Gr. T. Popa Ia_i
tim cu toii c planeta noastr este în pericol i c nu avem mult timp pentru a face o corecie din mers _i pentru a crea un mediu în care s ne simcim bine atât noi cât _i nepocii no_tri. Numeroase publicacii au abordat problema VERDE-lui în fiecare domeniu de activitate. Fiecare profesie _i industrie caut modaliti de a fi parte integrant a programului mondial de ecologizare. Acesta este conceput ca un act de regândire, de cutare _i implementare, bazat în primul rând pe con_tientizarea lucrurilor evidente din practica noastr cotidian. Trebuie s ne reinventm ca ni_te vindectori ai Planetei, plecând de la gesturile zilnice din practica dentar pe care facem înc gre_eala de le considera indispensabile. Este medicina dentar , prin dispozitivele _i materialele pe care le folose_te zi de zi un agresant al mediului, doar al lui sau _i al pacientului ca parte integrant din mediu? Putem evita utilizarea acestor potenciali poluanci în cabinetul stomatologic? Dac da, cum?
Înc de la începutul anilor 1970, când asociaciile ecologiste internacionale au propus o Zi a Pmântului, patruzeci de ani mai târziu, ne aflm într-o lupt pentru a încorpora aceste concepte în practica noastr stomatologic de zi cu zi. Multe linii directoare i recomandri au fost elaborate. Centrele pentru Controlul i Prevenirea Bolilor au stabilit standarde i linii directoare care s se ocupe de probleme de control al infeciilor i respectarea normelor de Securitate în Sntate pentru a ne furniza un mediu de lucru sigur. Conceptul de Stomatologie Verde se bazeaz pe cei patru R: Reducere, Reutilizare, Reciclare _i Relansare. Esencial este s reevalum modul în care practica noastr are impact asupra durabilitii mediului _i asupra calitii viecii. Numrul consumatorilor de sntate-contienci este în continu cre_tere, ei fiind din ce în ce mai determinaci asupra a ceea ce cumpr i mai ales de la cine, orientarea lor mergând în sensul furnizorilor de servicii dentare care promoveaz sntatea i sigurana _i care î_i demonstreaz înclinacia ctre promovarea unei practici verzi _i prietenoase într-un cuvânt mai ecologic. Consumatorii sunt preocupai de modul în care suntem responsabili cu reciclarea unora din produsele potenial duntoare care sunt utilizate în stomatologie. Este bine cunoscut faptul c multe produse în stomatologie au potenialul de a duna mediului înconjurtor amalgamul, soluciile radiografice, obiectele ascuite, dezinfectantele chimice , etc. Nu pune nimeni sub semnul îndoielii eficienca acestora ci doar potencialul poluant al lor. Folosirea de bune practici a dus la elaborarea în ultimii ani, de linii directoare de management i recomandri pentru utilizarea sau chiar eliminarea i utilizarea acestor poluanci în practica de medicin dentar. Se pune atunci întrebarea: Exist schimbri la locul de munc, ce vor avea un impact pozitiv asupra mediului, fr a compromite mediul de lucru? Chiar i micile schimbri, dac vor conduce la ameliorri imediate asupra mediului, ne vor face parte integrant din procesul de a fi verde , în practica de medicin dentar. Una dintre cele mai mari recompense nu este doar un program de salvare a mediului, dar _i un mod mult mai rentabil de a face afaceri. Iniierea unor schimbri la locul de munc ar trebui s includ o revizuire a unora dintre cele mai bune practici , termeni adesea asociaci cu ecologia i durabilitatea. Reciclarea, de exemplu, este foarte simpl. Ea presupune un nou mod de prelucrare a materialelor utilizate sau a deeurilor astfel încât acestea s poat fi utilizate din nou. Ideea c dac un material este biodegradabil, este inofensiv nu este universal valabil. Unele materiale pot duna mediului deoarece acestea se descompun, ceea ce face ca problematica materialelor biodegradabile s fie mai complex. În cazul în care un material pretinde a fi biodegradabil , urmtoarea întrebare care trebuie pus este cât timp dureaz biodegradarea i care sunt produsele secundare ale procesului. Un program durabil sau verde poate începe doar prin a arunca o privire mai atent la fiecare dintre cei 4 R i punerea lor în aplicare unul câte unul în rutina de zi cu zi.
Concepcii moderne în tratamentul endodontic la dincii permanenci imaturi
New concepts in endodontics for immature permanent teeth
Prof. Dr. Rodica Luca
Facultatea de Medicin Dentar, UMF Carol Davila Bucureti
Cuno_tincele acumulate privind biologia pulpar _i rspunsul pulpei tinere la diferitele solicitri (carie, impact traumatic), precum _i studiile de bioinginerie au impus, în ultimii ani, noi orientri în tratamentul pulpar al dincilor permanenci cu rdcina incomplet format, scopul final fiind pstrarea în stare funccional a dintelui cât mai mult posibil. Cercetrile fcute în acest început de secol încurajeaz terapiile endodontice regenerative cu speranca obcinerii cesuturilor vitale care s înlocuiasc pulpa inflamat sau infectat, absent sau traumatizat.
Utilizarea conceptului celor 4 R Reparare, Restaurare, Remove (îndeprtare), Regenerare, în care nociunea de regenerare este din ce în ce mai bine fundamentat _tiincific, se contureaz a reprezenta forma ideal de tratament în cazul cesutului pulpar necrotic, care se îndeprteaz _i poate fi, în anumite condicii, înlocuit cu cesut pulpar nou format în vederea revitalizrii pulpare. În lucrare se trec în revist orientrile actuale în tratamentul endodontic al dincilor permanenci imaturi a cror vitalitate a fost pierdut prin carie complicat sau traumatism dento-parodontal. De asemenea, se fac precizri în ce situacii clinice se pot obcine rezultate favorabile pe termen lung folosind metodele devenite deja clasice _i când este neaprat necesar s se utilizeze tehnicile de regenerare.
Cuvinte cheie: tratament endodontic, dinci permanenci imaturi
Gathered knowledge on pulp biology and the reaction of young tooth pulp to various aggressions (caries, trauma), together with bio-engineering studies have lead lately to new concepts for pulp treatment of young permanent teeth, the ultimate aim of treatment being to keep a functional tooth for as long as possible. Latest research encourage regenerative endodontic treatment, aiming to obtain vital tissue who would successfully replace infected, inflamed, traumatized or missing pulp.
The 4R concept (Repair, Restore, Remove and Regeneration), where regeneration is constantly gaining solid scientific support, stands as the ideal treatment scheme for necrotic pulp tissue which is removed and may, under certain circumstances, be replaced by new formed vital pulp tissue. The paper reviews current therapeutic methods for immature permanent teeth whose vitality has been lost by complicated caries or trauma. Clinical indications for classic treatment are presented in contrast with those situations where regeneration techniques are more likely to lead to favorable long-term results.
Keywords:endodontic treatment, immature permanent teeth
Cunotine i atitudini fa de sntatea oral în rândul unui lot de educatoare din Bucureti
Knowledge and attitudes towards oral health among a group of teachers for preschools in Bucharest
ef lucr. Ruxandra Sfeatcu, Asist. Dr. Roxana Ilici, Asist. Dr. Loredana Dumitracu, Drd. Mariana Crmid, ef lucr. Dr. Nicoleta Mru, Conf. Dr. Adina Dumitrache
*Facultatea de Medicin Dentar, UMF Carol Davila , Bucureti
Educaia pentru sntate începe în familie, dar un rol important îl au i cadrele didactice care sunt modele pentru copiii pe care îi formeaz. Obiectivul studiului este evaluarea cunotinelor fa de sntatea oral în rândul educatoarelor din Bucureti. Material i metod: în studiu au fost incluse cincizeci de educatoare care predau la grdine de stat, la precolari din grupa mare sau pregtitoare. Dup obinerea consimmântului informat, s-a administrat un chestionar recomandat de Organizaia Mondial a Sntii. Rezultate: în ceea ce privete cauzele apariiei cariei dentare, 20% aleg bacteriile i consumul de zahr, iar dintre metodele de prevenie, aproximativ o treime igiena i dispensarizarea, doar 10% recunosc rolul dietei i aportul de Fluor. Dintre cauzele care conduc la apariia sângerrii gingivale, un sfert aleg igiena necorespunztoare i bacteriile, iar ca metode de prevenire periajul i vizitele periodice la medic. 28% afirm c au realizat lecii de educaie pentru sntate precolarilor. Sursele de informare sunt medicul dentist (25%), televiziunea i revistele (10%). Concluzii: nivelul de cunotine al educatoarelor din studiu este sczut, de aceea considerm c este necesar informarea acestora privind prevenirea afeciunilor orale i motivarea lor pentru realizarea educaiei pentru sntate oral în rândul precolarilor.
Cuvinte cheie: cunotine, educaie pentru sntate oral, educatori
Health education begins in the family, but also teachers have an important role, they are models for preschool children. The objective of the study is to assess the level of oral health knowledge among preschool teachers in Bucharest. Material and method: the study included fifty teachers who teach at state kindergarten. After obtaining informed consent, a questionnaire recommended by the World Health Organization was given. Results: with regard to the causes of dental decay, 20% choose bacteria and sugar consumption, and among prevention methods, about a third are choosing oral hygiene and follow-ups, only 10% are considering the role of diet and intake of Fluoride. Of the causes leading to gingival bleeding, a quarter choosing improper oral hygiene and bacteria, and among prevention methods: periodic check-ups and tooth brushing. 28% say they have developed health education lessons to their preschool children. Sources of oral health information are the dentist (25%), television and magazines (10%). Conclusions: the level of teachers knowledge is reduced, that is why we consider that it is necessary to inform teachers on prevention of oral diseases and to motivate them for oral health education among kindergarten children.
Keywords:knowledge, oral health education, preschool children
Cuno_tincele, atitudinile _i practicile fac de sntatea oral ale elevilor inclu_i în proiectul Zâmbe_te România din Bucure_ti (2013)
Knowledge, Attitude and Practices toward Oral Health among Children included in Smile Romania Project (2013), Bucharest
Conf. Dr. Mihaela Adina Dumitrache, ^ef lucr. Dr. Ionela Ruxandra Sfeatcu, ^ef lucr. Dr. Nicoleta Mru, Asist. Dr. Loredana Dumitra_cu, Drd. Mariana Crmid
*Facultatea de Medicin Dentar, UMF Carol Davila , Bucureti
**Facultatea de Biologie Bucureti
Scopul studiului a fost evaluarea cuno_tincelor, atitudinilor _i comportamentului elevilor fac de sntatea oral _i tratamentul dentar. Material _i metod. Elevii (n=209) cu vârste între 6-8 ani au fost selectaci randomizat din 3 _coli ale Bucure_tiului _i inclu_i în proiectul educacional Zâmbe_te România , realizat de compania GSK _i Facultatea de Medicin Dentar UMF Carol Davila , subieccii au completat un chestionar tip OMS pentru evaluarea comportamentului lor. Rezultate. Obiceiurile lor de igienizare oral (periajul dentar) s-au demonstrat a fi sporadice pentru 7,6% dintre ei, majoritatea de 63,2% declar c se periaz de 2-3 ori pe zi, doar 12% dintre elevi au o tehnic corect de periaj. Vizitele la medicul dentist au fost neregulate, cauza major fiind pentru 18,7% durerea dentar. Cei mai mulci (76%) prefer cabinetul dentar al princilor, doar 8,6% merg la cabinetul dentar _colar. Subieccii cunosc importanca sntcii orale pentru starea de bine general. Ei cunosc mai bine factorii de risc pentru caria dentar (consumul de dulciuri, buturi carbogazoase îndulcite, lipsa periajului dentar) decât pentru boala parodontal. Concluzii. Rezultatele studiului indic faptul c atitudinile _i practicile fac de sntatea oral ale copiilor trebuie îmbuntcite. Este necesar implementarea programelor complexe de educacie pentru elevi _i princi pentru atingerea acestui deziderat.
Cuvinte cheie: comportament fac de sntatea oral, practici de igienizare oral, _colari
The aim of this study was to assess the knowledge, attitude, and behavior of school children towards oral health and dental care. Material and methods. Schoolchildren (n=209) aged 6-8 years attending 3 schools in Bucharest were randomly recruited into the educational project Smile Romania, realized by GSK and Faculty of Dental Medicine, Bucharest, the subjects completed a OMS questionnaire to evaluate school childrens behavior. Results. The participants oral hygiene habits (such as tooth brushing) were found to be irregular for 7.6% of them, 63.2% brush their teeth twice daily and only 12% of them are doing a proper toothbrush technique. Irregular visits to the dentist were common, and toothache was the major driving factor for dental visits for 18.7% of them. Most of them (76%) indicated that they are going to their parents dental office and only 8.6% to the school dental office. Children in this study also recognized the importance of oral health to the well-being of the rest of the body. They showed higher awareness of caries risk factors (sweets and soft drinks consumption, lack of tooth brushing) than periodontal conditions. Conclusions. The results of this study indicate that childrens attitudes and behavior toward oral health need to be improved. Comprehensive oral health educational programs for both children and their parents are required to achieve this goal.
Keywords:oral behavior, oral hygiene practice, schoolchildren
Diagnosticul i importana tulburrilor de dezvoltare în zona Canin Premolar 1 Premolar 2 a arcadelor dentare
The diagnosis and importance of dental development disorders in the canine premolar 1 premolar 2 area
Prof. Dr. Drago Stanciu*, ef lucr. Dr. Radu Stanciu*, Dr. Ileana Simion**, Asist. Dr. Anca Temelcea*, Dr. Oana Laslu***
*Facultatea de Medicin Dentar, UMF Carol Davila Bucureti
**Cabinet Stomatologic Leodent Bucureti
***Cabinet Stomatologic Dr. Vulpoi Vasile
Tulburrile de dezvoltare la nivelul zonei medii au un impact decisiv, atât la dezvoltarea în plan sagital a arcadelor, cât i în plan vertical. Implicaiile stabilirii aspectelor terapeutice sunt diametral opuse, între extracie i non-extracie.
Materialul de studiu este reprezentat de o cazuistic de peste 150 pacieni, tratai în aparatur fix, la care indicaiile terapeutice au fost stabilite apreciind normele de dezvoltare ale zonei Canin Premolar 1 Premolar 2.
Rezultatele s-au apreciat analizând calitatea i stabilitatea restaurrii ortodontice în raport cu tehnica utilizat.
Concluzia, de fapt o confirmare la nivel de clasificare a colii anglo-saxone a fost aceea c molarul de 6 ani superior are o poziie fix pe maxilar, fr a suferi migraii.
Cuvinte cheie: zon premolar, cheia lui Angle, poziia molarului de 6 ani
The dental development disorders in the middle area of the dental arches have a massive impact, both sagittal and vertical. Implications of establishing an accurate and precise treatment plan are diametrically opposed between extraction and non-extraction.
The study was conducted on a sample of 150 patients, treated with fixed appliances. The therapeutically aspects were decided taking into consideration the principles and rules of a normal development in the canine premolar 1 premolar 2 area.
The results were assessed by analyzing the quality and stability of the orthodontic appliances in correlation with the used technique. Another conclusion, actually confirmed by the classification of the Anglo-Saxon school, is represented by the fact that the 6-year upper jaw molar has a fixed position without suffering migrations.
Keywords:premolar area, the Angle key of occlusion, 6-year molar position
Dimensiunea vertical de ocluzie: un concept, o controvers, o provocare pentru protetica dentarDimensiunea vertical de ocluzie: un concept, o controvers, o provocare pentru protetica dentar
Occluslal vertical dimension: a concept, a controversy, a challenge for dental prosthetics
Conf. Dr. Mariana Constantiniuc
Facultatea de Medicin Dentar, UMF Iuliu Hacieganu Cluj-Napoca
Restaurarea morfologiei _i funcciilor alterate ale aparatului dento-maxilar din cauza edentaciilor sau altor procese patologice care afecteaz integritatea dincilor _i arcadelor dentare se gse_te adesea sub semnul unei incertitudini: în ce msur este modificat dimensiunea vertical de ocluzie?
În multe situacii, scderea dimensiunii verticale de ocluzie este considerat real, la fel ca _i dificultatea de a evidencia amploarea acestei modificri. Ca urmare, o atitudine terapeutic responsabil în astfel de cazuri clinice const în a evidencia urmrile _i complicaciile care pot surveni consecutiv.
Gravitatea _i caracterul evolutiv al acestora impun adesea o reevaluare a dimensiunii verticale de ocluzie.
Deoarece semnele clinice pentru a evidencia pierderea dimensiunii verticale de ocluzie prezint un grad de incertitudine, se impun o serie de criterii de evaluare a oportunitcii cre_terii dimensiunii verticale de ocluzie.
Cu atât mai mult cu cât cre_terea dimensiunii verticale de ocluzie prin intermediul restaurrilor protetice este o procedur ampl care implic mai mulci dinci, chiar o întreag arcad dentar.
În plus, reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie este, în mod normal, parte a unui proces amplu de reabilitare, nu doar un simplu tratament sau un scop în sine.
Cuvinte cheie: dimensiune vertical de ocluzie, restaurare protetic
Restoring the altered morphology and functions of the stomatognathic system because of tooth loss or of other pathological processes affecting the integrity of teeth and of dental arches is often marked by uncertainty: to what extent is the occlusal vertical dimension changed?
In many cases, the decrease of the occlusal vertical dimension is considered real, just like the difficulty to highlight the extent of this change. Therefore, a responsible therapeutic attitude in such clinical cases is to highlight the outcome and complications that can occur consecutively.
Their gravity and evolving nature often require a reassessment of the occlusal vertical dimension.
As clinical signs to highlight the loss of the occlusal vertical dimension have a degree of uncertainty, a number of criteria are required to assess the opportunity of increasing the occlusal vertical dimension, the more so as increasing the occlusal vertical dimension by prosthetic restorations is an extensive procedure involving several teeth, even an entire dental arch.
In addition, reassessing the occlusal vertical dimension is normally part of a comprehensive rehabilitation process, not just a simple treatment or an end in itself.
Keywords:occlusal vertical dimension, prosthetic restoration
Efectul terapiei fotodinamice asupra biofilmului dentar
The effect of photodynamic therapy on dental biofilm
Conf. Dr. Aurelia Spinei
Facultatea de Stomatologie, USMF Nicolae Testemianu Chiinu, Republica Moldova
Terapia fotodinamic (PDT) este o metod în care se folosete o combinaie de lumin vizibil cu o substan fotosensibilizant. PDT ar putea reprezenta o alternativ excelent sau un tratament suplimentar pentru controlul biofilmului dentar, reprezint o strategie sigur de tratament, minim invaziv i non-toxic.
Scopul prezentului studiu a constituit evaluarea efectului aplicrii terapiei fotodinamice asupra tulpinilor bacteriene cariogene din biofilmul dentar.
Material i metod. Au fost prelevate probele de biofilm de la copiii cu capacitate cariogen sporit a plcii bacteriene. A fost apreciat numrul total de microorganisme i a fost efectuat identificarea streptococilor cu utilizarea sistemului automat Vitek2. În calitate de ageni de fotosensibilizare au fost testate soluiile: albastru metilen 0,5% i extractul antocianic 5% (pH 8,0-9,0). În calitate de catalizator a fost utilizat suspensia de dioxid de titan 1%. Iradierea a fost efectuat cu dispozitivul LED 625-635 nm cu expoziia 30 i 60 secunde.
Rezultate. Datele obinute au demonstrat eficiena înalt a aplicrii în calitate de substan fotosensibilizant a extractului antocianic în PDT i a aplicrii concomitente a substanelor de fotosensibilizare cu catalizatorul în PDT care asigur distrugerea total a tulpinilor microorganismelor cariogene.
Concluzii. PDT reprezint o nou abordare terapeutic în managementul biofilmului dentar.
Cuvinte cheie: terapia fotodinamic, substane fotosensibilizante, biofilmul dentar
Photodynamic therapy (PDT) is one technique that uses a combination of an appropriate photosensitizer and a light source. PDT might represent an excellent alternative or additional therapy, for the control of biofilms, because it is recognized as a safe treatment strategy that is both minimally invasive and nontoxic.
The goal of the present study was to evaluate the effect obtained when applying photodynamic therapy on cariogenic bacterial strains in dental biofilm.
Materials and methods. Biofilm samples were collected from children with increased cariogenic capacity of dental plaque. It was assessed the total number of microorganisms, as well as identified the streptococcus with the use of the automatic system Vitek2. The following solutions were tested as photosensitising agents: methylene blue 0.5% and 5% anthocyanin extract (pH 8.0 to 9.0). As a catalyst, we used titanium dioxide suspension of 1%. The irradiation was performed with LED devices of 625-635 nm for 30 and 60 seconds.
Results. The data obtained from this study showed high efficiency of applying anthocyanin extract as a photosensitising substance in photodynamic therapy (PDT), and applying photosensitising substances together with the catalyst in PDT, which ensures a total destruction of the strains of cariogenic microorganisms.
Conclusion: PDT is a new therapeutic approach in the management of dental biofilm.
Keywords:photodynamic therapy, photosensitizing substances, dental biofilm
Eficiena mineral trioxide aggregate i a hidroxidului de calciu în inducerea formrii dentinei teriare: studiu histologic
Effectiveness of mineral trioxide aggregate and calcium hydroxide in inducing tertiary dentinogenesis: a histological study
Conf. Dr. Monica Monea, ef lucr. Dr. Moldovan Cosmin, ef lucr.Dr. Gabriela Bereescu, ef lucr. Dr. Adriana Monea
Facultatea de Medicin Dentar, UMF Târgu-Mure
Scop. Evaluarea histologic a eficienei minerale trioxide aggregate (MTA) i a hidroxidului de calciu (Ca(OH)2) în inducerea depunerii dentinei teriare.
Material i metod. La 23 de dini molari, propui pentru extracie din motive ortodontice, am realizat coafajul indirect cu MTA sau Ca(OH)2 i ciment ionomer de sticl. Dup un interval de 3-6 luni dinii au fost extrai i am evaluat histologic formarea dentinei teriare.
Rezultate. Atât MTA cât i Ca(OH)2 au capacitatea de a induce depunerea de dentin teriar; procesul reparator a fost evident la 3 luni în cazul MTA dar la 6 luni nu am observat diferene între cele dou materiale de coafaj.
Concluzii. Rezultatele studiului nostru confirm capacitatea MTA de a induce rapid procesele reparative pulpare, dar pe termen lung nu exist diferene în comparaie cu Ca(OH)2.
Cuvinte cheie: dentin teriar, coafaj indirect, MTA
Aim: The purpose of our study was a histologic evaluation of the effectiveness of mineral trioxide aggregate (MTA) and calcium hydroxide (Ca(OH)2) in inducing tertiary dentinogenesis.
Material and method. Indirect pulp-capping procedures were performed on 23 third molars scheduled for extraction due to orthodontic reasons. All teeth underwent dental restoration with either MTA or Ca(OH)2 and glass-ionomer cement. After 3-6 months the teeth were extracted and the newly formed dentine was histologically evaluated.
Results. Both MTA and Ca(OH)2 have the capacity of inducing tertiary dentinogenesis; the reparative process was evident in MTA group at 3 months but at 6 months there was no difference between the two mineralizing agents.
Conclusions. The results of our study confirm the early repair of dental pulp induced by MTA when used as indirect pulp-capping agent, but on long term no differences were observed compared to Ca(OH)2.
Keywords:tertiary dentinogenesis, pulp capping, MTA
Evaluare comparativ a 3 metode de identificare a contactelor ocluzale
Prof. Dr. Alexandru Petre
Facultatea de Medicin Dentar, UMF Carol Davila Bucureti
Prezentarea î_i propune s identifice diferencele vs reproductivitatea marcajelor ocluzale statice _i dinamice realizate direct, intraoral, prin montarea modelelor între un articulator semiadaptabil _i prin folosirea unui sistem cad-cam pentru design-ul lucrrilor protetice. Studiul este realizat pe un grup de 12 subiecci, fr tulburri temporo-mandibulare _i cu arcade dentare integre sau bre_e edentate reduse.
Evaluarea acciunii Doxiciclinei în doz subantimicrobian asupra speciilor complexului ro_u din placa bacterian subgingival a pungilor parodontale adânci, folosind testul BANA
The assessment of subantimicrobial dose doxycycline on red complex species of deep pockets, using BANA test
Asist. Dr. Roxana Ioana Constantinescu, ^ef lucr. Dr. Stana Punic, Asist. Dr. Magdalena Cureu-Mironiuc, Dr. Cristian Constantinescu, Prof. Dr. Horia Traian Dumitriu, Conf. Dr. Anca Silvia Dumitriu
Facultatea de Medicin Dentar, UMF Carol Davila Bucureti
Doxiciclina în doz subantimicrobian (DSS) de 20mg are aciune de modulare a rspunsului inflamator al gazdei.
Scop: Stabilirea unei corelaii între administrarea Doxiciclinei în doz subantimicrobian de 20mg de 2 ori pe zi, timp de 6 luni i influencarea bacteriilor din complexul ro_u.
Material _i metod: Am luat în studiu un numr de 42 pacienci cu parodontit marginal cronic profund. La 19 pacienci am fcut detartraj _i chiuretaj radicular (DCR) _i am administrat Doxiciclin (Periostat® 20 mg de 2 ori pe zi), timp de 6 luni), iar la 23 pacienci am fcut doar DCR. Am msurat adâncimea pungilor parodontale la momentul începerii studiului, dup 3 luni _i dup 6 luni.
Din cele 269 de situsuri care aveau adâncimea inicial a pungilor parodontale e" 7mm (132 în lotul terapeutic _i 137 în lotul martor) s-au selectat 39 din lotul terapeutic _i 49 din lotul martor. La debutul studiului s-au prelevat probe de plac bacterian subgingival pentru testul BANA (pentru a decela prezenca bacteriilor din complexul ro_u) i apoi am fcut detartraj _i chiuretaj radicular. Pentru fiecare situs ales am efectuat câte un test BANA la 3 luni _i la 6 luni.
Rezultate: Am constatat o scdere a numrului de situsuri BANA pozitive în ambele loturi. Acest fapt nu se datoreaz administrrii Doxiciclinei, ci detartrajului _i chiuretajului radicular. Rezultatele testului BANA nu sunt diferite statistic semnificativ între lotul cruia i s-a administrat doxiciclin (DSS) _i lotul martor, (p-value=0,749).
Concluzii: În urma evalurii situsurilor cu testul BANA, am constatat c Doxiciclina în doz de 20mg de 2 ori pe zi, administrat _ase luni nu a accionat asupra germenilor din complexul ro_u.
Cuvinte cheie: doxiciclina în doz subantimicrobian, parodontita marginal cronic profund, test BANA
Background: Subantimicrobial dose doxycycline (SDD) of 20 mg is a modular of the inflammatory response of the host.
The aim: The study establishes if SDD 20 mg bid, for six months, has any influence on red complex microorganisms.
Material and methods: The study was conducted on 42 patients with chronic periodontitis. 19 patients were treated by scaling, root planning (SRP) and Doxycycline (Periostat® 20 mg bid, for 6 months), and 23 patients were treated only by SRP. Periodontal depth was measured at baseline, at 3 months and 6 months. 269 sites have the depth e" 7mm (132 in therapeutic group and 137 in control group). There were selected 39 sites from the therapeutic group and 49 sites from the control group.
BANA test was applied on the selected sites at the beginning of the study (for assessment of the presence of red complex bacteria) and then the sites were scaled and root planed.
BANA test was repeated at 3 and 6 months.
Results: The number of BANA positive sites decrease in both groups because of scaling and root planning. Doxycycline had no influence on this result. The difference between groups was not statistically significant (p-value=0,749).
Conclusion: The administration of subantimicrobial dose doxycycline for 6 months has no influence on red complex microorganisms, testing the deep pockets with BANA test.
Keywords:Subantimicrobial dose doxycycline (SDD), chronic periodontitis, BANA test
Evaluarea atitudinilor fa de sntatea oral ale copiilor colari provenind din familii cu status socio-economic sczut din Bucureti
Assessing the oral health related attitudes of schoolchildren from low-income families in Bucharest
Asist. Dr. Loredana Dumitra_cu, ef lucr. Dr. Ruxandra Sfeatcu, Drd. Mariana Crmid, Conf. Dr. Adina Dumitrache
Facultatea de Medicin Dentar, UMF Carol Davila Bucureti
Scopul studiului a fost evaluarea atitudinilor i comportamentelor fa de sntatea oral ale copiilor din dou coli situate în cartierul Ferentari din Bucureti. Material i metod. Au fost colectate date privind frecvena i motivele vizitelor la cabinetul dentar, privind msurile preventive folosite, frecvena meselor i dieta copiilor, interesul privind ase probleme de sntate oral i atitudinile fa de aspectele biopsihosociale ale sntii orale. Rezultatele au demonstrat impactul factorilor socioeconomici asupra atitudinilor i comportamentelor legate de sntatea oral: o frecven mic a vizitelor la cabinet (58% dintre copii nu au fost niciodat la medicul dentist), obiceiuri nesanogene precum frecvena sczut a periajului dentar (40% îi periaz dinii o dat pe zi), dieta bogat în carbohidrai (84% dintre copii consum dulciuri i 77% consum sucuri acidulate), interes sczut i idei stereotipale cu privire la diferite aspecte ale sntii orale (estetica, halitoza, edentaia). Concluzii. Conceperea i implementarea unor programe preventive este esenial în colile fr cabinet dentar i cu copii provenind din familii cu venituri mici. Parteneriatul public-privat creeaz cadrul în care aspectele tiinifice sunt completate cu programe sociale.
Compania Colgate-Palmolive a oferit copiilor participani la studiu o periu i o past de dini, un joc educativ i un pliant cu informaii pentru prini.
Cuvinte cheie: sntate oral, atitudini, comportament, status socioeconomic sczut
Aim. This study aims to assess the attitudes and behavior towards oral health of schoolchildren from two schools located in the Ferentari district, Bucharest. Material and method. We collected data regarding the frequency and the reasons of dental visits, preventive measures used by the subjects, the diet quality and the frequency of meals, the interest regarding six dental problems and the attitudes towards bio-psychosocial aspects of oral health. The results revealed the impact of the socio-economical factors on the oral health related attitudes and behavior: a low frequency of dental visits (58% of the children have never been to dentist), unhealthy habits as low frequency of tooth brushing (40% brush their teeth once a day), carbohydrates in the diet (84% of the children eat sweets and 77% drink juices), lack of interest for dental problems and stereotypic ideas regarding different aspects of oral health (esthetics, halitosis, edentations). Conclusions. Creating and implementing preventive programs is important in schools without dental office with children from low-income families. The partnership between public institutions and companies creates the frame in which the scientific aspects are completed with social programs.
Colgate-Palmolive Company offered a tooth brush, a fluoride tooth paste, an educative game called Return to the Tooth Kingdom and a flyer with advices for the parents.
Keywords:oral health, attitudes, behavior, low income, socio economic status
Gestionarea zâmbetului în regiunea anterioar, în implantologie
Managing the smile in the anterior region in implantology
Dr. Mario Kruczan
Private Dental Office Rio de Janeiro, Brazil
Scop: Demonstrarea importanei îngrijirii cu precizie a implanturilor la maxilar - regiunea anterioar, luând în considerare esutul osos i cel moale.
Materiale i metode: Pacient de sex masculin, 55 de ani, caucazian, cu bruxism, prezentând o fractur de rdcin a elementului 12 cu indicaie de extracie. În timpul intervenciei a existat o pierdere extins de os, care a fost tratat cu transplant de esut osos de la bovine (Bio-Oss) i o membran de colagen resorbabil (Bio-Gide). Dup 4 luni a fost folosit un implant de 3,5 mm X 13 mm, realizat în Brazilia, cu suprafaa tratat cu laser oxidant, i 6 luni mai târziu a fost plasat o coroan din ceramic.
Rezultat: Estetica excelent a zâmbetului, cu apariia unui bun profil _i pstrarea integritii papilelor gingivale.
Concluzie: grefa de material osos de la bovin poate fi potrivit pentru defectele extinse, din regiunea anterioar, i important pentru susinerea i estetica esutului moale.
Cuvinte cheie: implant dentar, Bio-Oss, Bio-Gide, estetic
Aim: demonstrate the importance of care with precision of implants load in the maxillar-anterior region taking into account bone and soft tissues.
Material and methods: Patient male, 55 years old, Caucasian, with bruxism, presenting a root fracture of element 12 with extraction indication. During the process, there was an extensive bone loss, that was treated with a xenograft based bovine bone (Bio-Oss) and colagene resorbable membrane (Bio-Gide). After four months an implant 3.5mm X 13mm, made in Brazil, with treated surface oxidation laser was used and six months later, an all-ceramic crown was placed.
Result: Smiles excellent aesthetic result with a good profile emergence and preservation the integrity of the gingival papillae.
Conclusion: The bovine bone graft material may be suitable for augmentation of extensive alveolar ridge defects in the anterior region and important for soft tissue support and esthetics.
Keywords:dental implant, Bio-Oss, Bio-Gide, esthetics
Gingivita alergic prezentare de caz
Allergic gingivitis case report
Asist. Dr. Marina Giurgiu, ^ef lucr. Dr. Stana Punic, ^ef lucr. Dr. Cinel Malica, Rez. ^tefana Popa, Prof. Dr. Horia Traian Dumitriu, Conf. Dr. Anca Dumitriu
Facultatea de Medicin Dentar, UMF Carol Davila Bucureti
Scopul lucrrii: în prezent se observ o cre_tere a frecvencei alergiilor în rândul populaciei. La nivelul gingiei contactul cu anumici alergeni poate determina aparicia unor leziuni eritematoase de aspect granular, însocite de edem _i adesea extinse pân la nivelul joncciunii muco-gingivale. Particularitatea gingivitei alergice const în prezenca în corionul gingival a unui bogat infiltrat plasmocitar, fapt pentru care aceasta se mai nume_te _i gingivita cu plasmocite.
Material _i metod: pacient în vârst de 22 ani, din mediul urban, student, se prezint cu lizereu gingival eritematos nespecific, la ambele arcade, care persist de peste 4 luni. Subiectiv pacienta acuza senzacie de usturime. Se instituie tratamentul local: detartraj, debridare gingival, aplicare local de antiseptice, antibiotice _i antihistaminice. Se indic analize hematologice.
Rezultate: pe parcursul tratamentului se constat o remisiune a fenomenelor clinice _i subiective. Pacienta a fost urmrit pe o perioad de 4 luni, timp în care au avut loc recurence _i chiar asocieri de suprainfectri de tip herpangin _i cheilit.
Concluzii: gingivita alergic are un caracter benign, detectarea _i eliminarea alergenului determinând disparicia leziunilor. Dificultatea const în stabilirea alergenului, mai ales c sunt incriminaci chiar componenci ai pastelor de dinci _i apelor de gur. De asemenea, caracterul atipic al leziunilor gingivale îngreuneaz diagnosticul.
Cuvinte cheie: gingivita alergicÎ, gingivita cu plasmocite, alergen
Aim: at present there is an increased incidence of allergies in population. The gingival contact with certain allergens can cause erythematous lesions with grainy aspect, accompanied by edema and extended to the muco-gingival junction. The particularity of allergic gingivitis is the presence of a rich plasma cell infiltrate in gingival chorion, for which it is also called plasma cells gingivitis.
Material and methods: young student woman aged 22 years is presented with nonspecific linear gingival erythema in both arches, which persists for more than 4 months. Subjectively patient accused burning sensation. A local treatment was established: scaling, gingival debridement, topical antiseptics, antibiotics and antihistamines. Blood tests were indicated.
Results: during treatment there is a remission of clinical and subjective phenomena. The patient was observed for a period of four months, during which relapses occurred and even association of infection such as herpangina and cheilitis.
Conclusions: allergic gingivitis is a benign condition of the gingiva, detection and elimination of the allergen will bring to the remission of the symptoms. Difficulty lies in determining the allergen, especially some are components of toothpastes and mouthwashes. Also, atypical nature of the gingival lesions makes diagnosis difficult.
Keywords:allergic gingivitis, plasma cells gingivitis, allergen
Hipertrofia gingival aspecte clinice, microscopice _i imuno-biochimice
Gingival Hypertrophy clinical, microscopic, and immuno-biochemical aspects
Conf. Dr. Petra ^urlin
Facultatea de Medicin Dentar, UMF Craiova
Aceast modificare intervenit la nivelul parodonciului marginal poate s îmbrace mai multe aspecte clinice diferite în funccie de factorii cauzali _i favorizanci. Exist hipertrofii ca reaccie inflamatorie la agresiunea bacterian dar _i hipertrofii aprute ca urmare a unor tratamente generale sau pot însoci unele boli sistemice. Ele mai pot s apar în anomaliile dento-maxilare _i în cursul tratamentelor ortodontice pe fondul unei igiene deficitare. Exist diference ale aspectului clinic legat de culoare, form, consistenc. Aspectele microscopice difer _i ele. În studiile efectuate de noi, am pus în evidenc modificrile celulare atât pe preparate de histologie clasic dar _i prin tehnici de imunohistochimie. Am folosit atât tehnici uzuale cât _i tehnici de marcaj imunohistochimic la CD 34, am evidenciat colagenul tip IV _i unele metaloproteinaze. De asemenea, am determinat diferici biomarkeri de inflamacie în GCF.
This change, occurring at the marginal periodontium, may present multiple and various clinical aspects in function of causal and favoring factors. There are hypertrophies as inflammatory reactions to bacterial aggression, but also hypertrophies due to systemic treatments or may be associated with some systemic diseases. They may appear in dento-maxillary anomalies and during orthodontic treatments on the background of a precarious hygiene. There are differences in the clinical aspect regarding color, shape, consistency. The microscopic aspects differ also. In the studies we undertook, we stressed out the cellular changes both in standard histologic examinations and in immunohistochemical marking. We used both usual techniques but also immunohistochemical marking for CD 34, we evidenced IV collagen and some metalloproteinases. Also, we determined different biomarkers of inflammation in gingival crevicular fluid.
Hipnoza în medicina dentar adjuvant sau înlocuitor al medicaciei clasice?
Hypnosis in dental practice an adjuvant or an alternative to classic drugs?
Dr. Arina Vinereanu
Practic privat, Bucure_ti
Hipnoza este definit ca o stare modificat a contienei, tehnicile care permit crearea acestei stri, precum i practicile utilizate în timpul acestei stri . Departe de miturile arhicunoscute, hipnoza se bazeaz pe concentrarea _i imaginacia persoanei hipnotizate , rolul terapeutului fiind doar acela de a ghida subcon_tientul pacientului s mobilizeze propriile resurse în vederea atingerii unui anumit scop terapeutic.
Utilizat în practica medical înc din secolul al XVIII-lea, hipnoza se poate dovedi nea_teptat de util _i în medicina dentar. În funccie de situacia clinic _i de experienca practicianului, hipnoza poate fi utilizat singur sau în combinacie cu medicacia clasic.
Aplicate adecvat, diferitele tehnici de hipnoza pot ajuta la controlul anxietcii pacientului fobic, pot cre_te semnificativ nivelul de cooperare al pacientului, pot reduce nevoia administrrii de sedative sau pot mic_ora dramatic cantitatea de anestezic necesar obcinerii analgeziei în vederea efecturii tratamentului stomatologic. Din acest ultim punct de vedere al reducerii cantitcii de medicamente utilizate hipnoza poate fi privita ca o modalitate mai ecologic de abordare a pacientului comparativ cu abordarea clasic. Spre argumentare, lucrarea prezint o serie de cazuri clinice de pacienci adulci _i copii la care tratamentele stomatologice s-au desf_urat cu ajutorul hipnozei. Este prezentat evolucia comportamentului acestor pacienci fac de tratament _i rolul jucat de hipnoz în aceast dinamic.
Cuvinte cheie: hipnoz, subcon_tient, fobie, analgezie
Abstract. Hypnosis has been defined as a modified state of consciousness where the individual is functioning at a level of awareness other than the ordinary conscious state, together with the techniques that help create this state. Far from myth, hypnosis basically relies on the subjects concentration and imagination, while the practitioner is only guiding the patients subconscious to bring to surface his/her own inner resources in order to help reach a therapeutic goal.
Used in medical practice from the 18th century, hypnosis can be unexpectedly useful in dental practice. According to the clinical situation and the practitioners experience, hypnosis may be used alone or in combination with classic medication.
If adequately chosen, different hypnosis techniques can help control anxiety in phobic patients, can significantly increase the level of cooperation, decrease the use of sedation and may also dramatically reduce the amount of anesthetics needed to obtain analgesia for dental treatment. From this latter point of view, hypnosis can be regarded as a more ecologic approach compared to classic practice. Several clinical cases of children and adults treated under hypnosis are presented in order to support the above statements. The evolution of patients attitude towards treatment is also depicted, emphasizing the role played by hypnosis in this dynamics.
Keywords:hypnosis, subconscious, phobia, analgesia
Indicaiile i limitele CBCT în tratamentul endodontic
Indications and limits of CBCT in Endodontic Treatment
ef lucr. Dr. Paula Perlea, Asist. Dr. Cristina Nistor
Facultatea de Medicin Dentar, UMF Carol Davila Bucureti
Tratamentul endodontic se bazeaz pe o evaluare riguroas atât a morfologiei sistemului endodontic cât i a patologiei existente, pentru a stabili un diagnostic corect i a concepe un plan de tratament corespunztor. Vizualizarea bidimensional cu ajutorul radiografiilor izometrice i ortoradiale, nu ne ofer întotdeauna toate aspectele necesare abordrii cazurilor complexe. CBCT reprezint o metod de vizualizare care, în ultimii ani, a ptruns i în endodonie i care expune tridimensional atât morfologia spaiului endodontic, cât i structurile înconjurtoare. CBCT ne ofer informaii asupra numrului, formei i curburilor rdcinilor i canalelor în mai multe planuri i seciuni, nivelul bifurcaiei, canale neidentificate, raporturile rdcinilor cu formaiunile anatomice de vecintate (sinus maxilar, canal mandibular, gaura mentonier), patologia periradicular, vizualizarea resorbiilor interne i externe, identificarea perforaiilor i a fracturilor radiculare. Astfel putem aprecia dificultatea cazului respectiv, corectitudinea obturaiilor de canal i evoluia cazului clinic.
În ceea ce privete, îns, cercetarea din domeniul endodoniei, datorit artefactelor i rezoluiei mai slabe a CBCT-ului, se recomand utilizarea microCT.
Cuvinte cheie: CBCT, imagine 3D, morfologia radicular
The endodontic treatment is based on a thorough assessment of both the morphology of the endodontic system as well as the existing pathology in order to establish a precise diagnosis and conceive a suitable treatment plan. 2D visualization, using isometric and orthoradial radiographs, does not always provide all necessary information needed to address more complex cases. CBCT is a tri-dimensional visualization method, which in recent years, has also entered in endodontics. It emphasizes both the morphology of the endodontic space as well as the surrounding structures. CBCT gives us information about the number, shape and curvatures of the roots and canals in many plans and sections, the level of bifurcation, missed canals, roots reports with anatomical neighborhoods (maxillary sinus, mandibular canal, mental foramen), periradicular pathology, internal and external root resorbtions, root perforations and fractures. CBCT is helping us to estimate particular case difficulty, exposes the accuracy of root canal filling and the clinical case evolution. With regards to endodontic research, though, it is more suitable to use micro CT, due to its better resolution.
Keywords:CBCT, 3D imaging, root morphology
* haë>*2Ö!¨"l#n#p#~##d$f$*%î%À&''Â'f(Z)¸)N*^+B,V-.úõððëæÝëØØØÓËÆÁÆÁÆÁÆÁÆgdGggdGg
& F gdGggdGggdÐ$ÄÙþ]ÙþgdÐ$Ägd9hÕgdÐ$Ägd 89gdÄVëgd³sgX%Z%\%¸%º%Î%ì%î%ò%ô%ö%ø%ú%ü%þ%&& &&&¾&À&Â&Ä&Æ&È&Ì&Î&Ò&'''è'((d(f((()T)¶)¸)è)L*N***È*+X+\+^++ +@,ùòîêãîêßÚÒêËßÚÒËêãêãêÄÀ»³ÄÀ³Ä¬À¬¨¬À£¬¬¬À¬¬¬À¬ h ZhGghv[IhGghGg>* hO}>*hO} hGghGgh_|ohGgH* hGgH*hGg h_|ohGg hhÐ$ÄhhÐ$ÄH* hÐ$ÄH*h[0ù h[0ùh[0ùhÐ$Ähi´ h9!¡hi´ hi´hi´6@,B,T-V--..².¶.º.À.Ä.ð.ò.ô./
////B/D//Ò/Ö/Ø/Ú/ü/þ/ 0000(0D0X0Z0\0f0h0j0t0ùòîæòáÙÒÊÒÊÒÆÒÁ¶Ò±¬Ò¡zvrnvh»h²r,h x hn&ßhd{d hn&ßhs#¾ hã}´h8× hã}´hÈ hã}´hçah-iõh4(ähçaB*phÿ h4(äH* h-iõH*hn&ßh9hÕ5>*\ h-iõ>*h9hÕhn&ßh9hÕH* hn&ßh9hÕhn&ßh9hÕ>* hÐ$Ä>*hGghGg>*hGg hGghGg h³sghGg)..².ò.ô.
/ /X0Z0z0|0¶0
1 11 122 3465ì5î5úúõðúðëëæáÜ×áááÎÉÄÄÄÄ¿gd*+sgdÈgdd{dfÿ]fÿgd)[gd³sSgd³sSgd©$ågd xgdçagd9hÕgd9hÕgd9hÕt0v0x0z0|0º0¾0À0Ä0È0
1 111101D1`1b1v1111ª1¬1Ê1à1222222 2 2"2$2&2,2D2ì2î2
3 3333333üøôðéáÝéáéÝÙÕÙÑÌÇÌÂǽÌÇÂÇÌǸ±©¤©©©}© hÈhÈ h1i´h1i´ hhÈ h®]6H* h1i´H*hhÈH* hÈH*hÈh1i´ hM½5\ hd{d5 h)[5 h*+s5 h²r,5 hÏ?ú5hd{dh)[h©$åh³sShh³sSH* hh³sSh³=Æh xh²r,h*+s13 3 3$3* hæhæ h¸r¨H*h¸r¨ hæ,Ohæ,Oh1i´hÈ hhÈhhÈH* h1i´H*6î5î6ð6ò7(9":þ:;; ;¢;
